...Evolutia avioanelor de luptã din ultimii 20 de ani a însemnat un salt tehnologic fantastic, în special în domeniul avionicii si al armamentului de bord (sisteme de pilotaj si navigatie, de achizitie a tintelor, precizie de lovire „chirurgicalã“, mijloace de supravietuire în mediu ostil), dar si în constructia celulei sau a motoarelor. Totusi, dobândirea acestor noi capabilitãti „încarcã“ foarte mult bugetele de apãrare ale tãrilor care doresc sã dispunã de astfel de arme redutabile. Un avion de luptã modern poate costa între 20-30 de milioane USD (MiG-29, F-16, Saab JAS-39 Gripen) si 75 milioane dolari (F-22 Raptor).
...Din acest motiv, multe tãri au în vedere aducerea la standardele actuale a aparatelor încã competitive aflate în serviciu (si care dispun de o resursã de zbor suficientã), prin programe de modernizare.
...Dintre aparatele construite în fosta URSS, MiG-21 a reprezentat un adversar redutabil în conflictele din anii ‘60-’70 (cele dintre India si Pakistan din 1965 si 1971, rãzboiul din Vietnam, rãzboaiele arabo-israeliene din 1967 si 1973), dar, odatã cu aparitia noii generatii de avioane reprezentate de F-16, F-18 si, respectiv, MiG-29, acesta a fost surclasat, în special în ceea ce priveste aparatura radioelectronicã destinatã pilotajului, navigatiei si conducerii focului.
...În total, au fost construite 10.158 avioane MiG-21 în trei fabrici din fosta URSS: GAZ-21 Sokol din Gorki (Nijni Novgorod), GAZ-1 Znamia Truda din Moscova si, respectiv, GAZ-31 Gheorghi Dimitrov (actualmente în Georgia). La acestea se adaugã aparatele construite în Cehoslovacia, India si China.
...Primele variante construite, MiG-21 F-13, PF, U, au fost retrase din dotare de majoritatea utilizatorilor, dar variantele mai recente, construite în special dupã 1970, sunt încã competitive (în anumite limite) si dispun de o resursã suficientã, care permite mentinerea lor în serviciu pânã în anul 2010. Variantele monoloc MiG-21 M, MiG-21 MF ( cod NATO: Fishbed J) si MiG-21 bis (Fishbed L) si varianta de dublã-comandã MiG-21 UM (Mongol B) însumeazã circa 4500 de avioane (construite în URSS, India si China), care se aflã în serviciu în peste 35 de tãri si care se preteazã la modernizare. La fel ca în celelalte tãri din fostul bloc rãsãritean, avionul MiG-21 a constituit pentru România „coloana vertebralã“ a fortei sale aeriene.
...În februarie 1962, o primã escadrilã a fost echipatã cu 12 avioane MiG-21 F-13 (Izdelie 74 sau Fishbed B) pe aerodromul Deveselu; a doua escadrilã, echipatã cu avioane MiG-21 F-13 (15 august 1963), a fost dislocatã pe aerodromul Mihail Kogãlniceanu.
...Aceastã variantã a fost retrasã din serviciu în perioada 1975-1976. MiG-21 F-13 a fost urmat de MiG-21 PF (Izdelie 76 sau Fishbed E), denumit MiG-21 RFM în România (avioane sosite în 1965), varianta biloc MiG-21 U (Izdelie 66 sau Mongol A, sosite în 1965, 1966 si 1968), MiG-21 PFM (Izdelie 94 sau Fishbed F), denumit MiG-21 RFMM în România, sosite în 1966, 1967 si 1968, MiG-21 M (Izdelie 96A), sosite din 1968, MiG-21 R (Izdelie 94R sau Fishbed H), denumit MiG-21 C în România (sosite în 1968 si 1972); MiG-21 MF (Izdelie 96F, sosite din 1971) si variantele biloc MiG-21 US (Izdelie 96F, sosite din 1971) si variantele biloc MiG-21 US (Izdelie 68, sosite în 1969) si MiG-21 UM (Izdelie 69, intrate în dotare începând din 1971).
...La fel ca majoritatea avioanelor reactive din înzestrare, toate variantele avionului MiG-21 mentionate mai sus, precum si motoarele si instalatiile aferente au fost reparate începând din 1968 la URA Bacãu (ulterior IRAv, I.Av. Bacãu, iar din 1991 Aerostar S.A.).
...În conditiile în care, la începutul anilor ‘90 aparatele din dotare dispuneau de resurse suficiente si în care bugetul de apãrare, redus datoritã situatiei economice precare a României, nu permitea achizitionarea unor avioane noi si, datã fiind dorinta fireascã a tãrii de a se integra în NATO, solutia modernizãrii parcului de avioane constituia o alternativã inteligentã.
În 1992, Ministerul Apãrãrii Nationale a emis o cerere la care cinci firme au prezentat oferte de modernizare: MAPO-MiG (Rusia), Thomson (Franta), GEC Marconi (M. Britanie), Elbit Ltd si IAI Lahav (Israel). De la bun început, intentia a fost ca, din partea românã, în programul de modernizare sã fie implicatã întreprinderea Aerostar S.A., care putea materializa astfel experienta de peste 25 de ani în reparatia avioanelor MiG-21 si facilitãtile existente.
...La sfârsitul anului 1992, Aerostar SA si IAI Lahav au început lucrul la mock-up-ul functional MiG-21-2000, care a fost expus la Le Bourget’ 93.
...La mijlocul anului 1993, firma Elbit a fost selectionatã ca integrator al modernizãrii si-au încheiat contractele aferente cu Ministerul Apãrãrii Nationale si cu Aerostar. În 15 noiembrie 1993, a fost autorizat contractul pentru modernizare.
...Selectarea firmei Elbit s-a fãcut datoritã experientei acestei firme, demonstratã în modernizarea avioanelor L-39 si F-5 si gradului de implicare propus pentru industria româneascã de aviatie (alte contracte de modernizare „la cheie“ se derulau în facilitãtile integratorului, la preturi ridicate).
...La scurtã vreme dupã autorizarea contractului, la Aerostar a început proiectarea în detaliu a operatiunilor de modernizare, de cãtre o echipã mixtã româno-israelianã, utilizând programe de proiectare asistatã de calculator (CAD).
...În cadrul programului denumit „DD“ (în memoria scriitorului pilot Doru Davidovici), s-a realizat reconfigurarea MiG-21 în urmãtoarele variante:
- varianta aer-sol (sprijin aerian apropiat) simplã comandã, denumitã Lancer A
...Prototipul acestei variante si, totodatã, primul MiG-21 Lancer modernizat în România, cu nr. 9809 – denumit anterior modernizãrii „Protocolul“, a efectuat primul zbor, având o duratã de 37 minute, la data de 22.08. 1995.
...Decolarea a avut loc la ora 14,18, iar în data de 23.08.1995 a avut loc zborul oficial. Primul avion modernizat ca produs de serie, având numãrul 714, a fost prezentat atât în zbor, cât si static la Salonul Farnborough International ‘96.
- varianta aer-sol dublã comandã sau Lancer B
...Prototipul acestei variante, având numãrul 327, a efectuat primul zbor la 6 mai 1996. Decolarea a avut loc la ora 16,00, zborul durând 40 minute. Zborul oficial a avut loc la 8 mai 1996.
...Între 8 si 12 decembrie 1998, avionul a fost prezentat la Aero India ‘98 Bangalore.
...Variantei biloc Lancer B i s-a introdus si capabilitatea de atac la sol, inexistentã la bilocul nemodernizat.
...Avionica instalatã la bordul acestor douã variante permite cresterea preciziei de lovire a tintelor terestre cu armamentul de bord, prin calcularea continuã a punctului de impact, lansarea bombelor asupra unui obiectiv cu coordonate prestabilite, facilitãti de bombardament în picaj.
...Avioanele modernizate în varianta de atac la sol sunt vopsite într-o schemã de camuflaj compusã din pete de câte douã nuante de verde si douã de maro pe extrados si albastru deschis pe intrados.
- varianta aer-aer simplã comandã (superioritate aerianã) sau Lancer C
...Prototipul acestei variante, cu numãrul 6607, a efectuat primul zbor, cu o duratã de 40 minute, la 6 noiembrie 1996, decolarea având loc la ora 11,07, acest zbor fiind urmat la 8.11.1996 de zborul oficial.
...Datoritã cerintelor sporite de precizie ale radarului, a fost necesarã instalarea unui nou con dielectric (radom), fapt observat din exterior prin culoarea neagrã a acestuia, comparativ cu cea verde la Lancer A.
...Testarea interactiunii dintre radar si noul con (radom) a fost desfãsuratã pe un laborator zburãtor IAI Westwind, având partea anterioarã a fuzelajului modificatã dupã conturul botului MiG-21.
...Distanta de descoperire a radarului este de 60-80 km.
...Varianta Lancer C este vopsitã într-o schemã de camuflaj compusã din trei nuante de gri (extrados) si albastru deschis (intrados).
...Lancer A si Lancer C au fost realizate prin modernizarea variantelor monoloc MiG-21 M/MF, care mai sunt denumite Lancer I.
...În varianta nemodernizatã, MiG-21 M/MF era echipat cu un radar RP-21 cu distantã de descoperire redusã; avionul putea lansa doar rachete aer-aer de constructie sovieticã si avea capabilitãti foarte limitate de atac la sol, la vedere (lansare bombe, proiectile reactive nedirijate etc.).
...Lancer B a fost realizat prin modernizarea avionului MiG-21 UM (biloc), care mai este denumit Lancer II.
...Dat fiind faptul cã aproape jumãtate din aparatele MiG-21 care se aflã încã în serviciu sunt MiG-21 bis, Aerostar si Elbit au desfãsurat modernizarea unui avion din aceastã variantã. Fatã de versiunile anterioare, MiG-21 bis reprezintã cea mai perfectionatã variantã a avionului MiG-21. Avionul este echipat cu un motor turboreactor R-25-300 cu tractiune maximã de 71 KN cu postcombustie si care dispune, de asemenea, de un regim de fortaj exceptional (ChR), ce permite realizarea unei tractiuni de 95 KN timp de maxim trei minute în regim supersonic, la înãltimi cuprinse între 0 si 4000 m, iar capacitatea de combustibil este cu 190 kg mai mare decât la varianta MF. Un numãr de 1030 aparate MiG-21 bis au fost construite la Gorki, la care se adaugã încã 220 avioane fabricate sub licentã, în India.
...Întrucât MiG-21 bis nu se aflã în înzestrarea aviatiei militare române, modernizarea acestuia s-a fãcut ca avion de firmã Lancer III. Configuratia Lancer III contine un pachet de avionicã similar cu Lancer C, dar instalat pe MiG-21 bis.
...Prototipul MiG-21 bis Lancer III, având numãrul 165, a efectuat primul zbor, cu o duratã de 25 minute în data de 6 octombrie 1998, decolarea având loc la ora 18,20. Zborul oficial a avut loc la 9 octombrie, în acelasi an. Anterior primului zbor, MiG-21 bis Lancer III a fost prezentat static la Farnborough International ‘98.
...Primele zboruri ale prototipurilor au fost efectuate de pilotul israelian Yehuda Shafir.
...Unul din elementele cheie ale modernizãrii îl constituie interfata om-masinã.
...Comenzile esentiale necesare în luptã au fost amplasate în sistem HOTAS, echipamentul fiind compatibil cu sistemele NATO.
...O mare parte din aparatele analogice de pe panoul de bord au fost înlocuite cu douã afisaje multifunctionale cu dimensiunea de 5x5 in (12,7 cmx12,7 cm) cu 20 de taste programabile – unul color (MFCD), utilizat la navigatie, gestiunea acrosajelor (SMS) etc., amplasat în partea stângã a cabinei la toate variantele, si unul monocrom (MFD), care la Lancer C prezintã situatia radar, dar optional poate fi instalat si la celelalte variante.
...Deasupra panoului de bord este amplasat un head-up display Elop 921, care afiseazã simbologia în modurile aer-aer (A/A), aer-sol (A/G) si navigatie (NAV). La baza imaginii HUD este inclus afisajul de introducere date DED (Data Entry Display), prin intermediul tastaturii panoului frontal de control (UPCP – Up Front Control Panel), datele fiind introduse în sistem si afisate de DED.
...La varianta dublã-comandã Lancer B, cabina din fatã este echipatã atât cu MFCD, cât si cu HUD, iar în cabina din spate un afisaj monocrom (MFD) repetã simbologia de pe HUD si asigurã, în acelasi timp, relatia cu avionica de bord (navigatie, harta, SMS, situatie tacticã).
...Casca cu vizor integrat Elbit DASH (Display and Sight Helmet) asigurã afisarea informatiilor vitale în modurile aer-aer, aer-sol si navigatie, precum si orientarea ogivelor rachetelor si a altor senzori dupã linia de vizare a pilotului.
...Sistemul DASH este mult mai avansat si mai precis decât cel instalat pe cascã la MiG-29, pe când multe forte aeriene (inclusiv USAF) nu au încã un sistem similar operational.
...Utilizarea noilor sisteme a impus instalarea a douã magistrale de date tip MIL STD 1553 B, una pentru avionicã (sistem de navigatie, radar, calculator date aerodinamice, sistem de transfer date), iar cealaltã pentru gestionarea sistemelor de arme plasate pe acrosaje (SMS – Stores Management System), ambele magistrale fiind dirijate de calculatorul multirol Elbit MMRC.
...Legãtura dintre MMRC si priza barometricã PVD7 (tubul Pitot) este asiguratã de calculatorul de date aerodinamice.
...Navigatia de mare precizie este asiguratã de un sistem de navigatie hibrid (HNS), compus dintr-un sistem inertial (INS) strap-down Litton 4000, cuplat cu un receptor GPS Trimble, cu utilizarea unor date de la completul ADC.
...Sistemul de radionavigatie, compatibil cu sistemele VOR/ILS/DME, este de tip integrat.
...Sistemul original de întrebare-rãspuns a fost înlocuit cu un transponder IFF Plessey, compatibil cu transponderul IFF NATO MK.10, conform STANAG 41-93.
...Avionul este echipat cu douã statii de comunicatie VHF - UHF AM/FM cu modulare digitalã. Una din cele douã statii dispune de modul de lucru cu salt în frecventã.
...În varianta nemodernizatã, MiG-21 era echipat cu un sistem de avertizare de radiolocatie Sirena 3.
...Prezenta la bord a noilor sisteme a determinat instalarea unui generator auxiliar de curent continuu si a unei unitãti de control a climatizãrii (ECS) pentru sistemul de aer conditionat cerut de noua avionicã. De asemenea, au fost reproiectate sistemul electric al avionului si cablajele fiecãrei variante.
...Luminile de avertizare au fost regrupate în partea dreaptã a panoului de bord, totodatã fiind introdus un sistem de avertizare sonorã cu mesaje în limba românã.
...Echipamentul rusesc original a fost mentinut acolo unde este încã performant si util (radiocompasul ARK-10, pilotul automat AP-155, tunul de bord GS-23L).
...Avionul este configurat în functie de misiune: pentru misiuni de atac la sol poate fi echipat cu un container de iluminare laser LDP, perfectionat – utilizat pentru iluminarea tintelor care sunt atacate cu bombe ghidate laser (LGB), iar pentru misiuni de recunoastere i se poate acrosa un container de recunoastere foto (ARP), construit în cooperare, de Elbit si Aerostar.
...În ceea ce priveste armamentul acrosat, Elbit Ltd si Aerostar au realizat un pilon universal ce poate acrosa atât armament vestic (rachete aer-aer de mare precizie, bombe ghidate laser LGB, bombe clasice MK 82-500 lb si MK 83-1000 lb), cât si estic (rachete aer-aer, lansatoare de proiectile reactive nedirijate, bombe de 100, 250 si 500 kg).
...Avionul nemodernizat putea lansa bombele doar în perechi, pe când la varianta Lancer este posibilã lansarea unei singure bombe.
...De asemenea, punctul de acrosaj central de sub fuzelaj era utilizat doar pentru acrosarea unui rezervor suplimentar.
...La Lancer, vechiul pilon este încã disponibil, dar, alternativ, se poate instala noul pilon pentru o bombã NK 83 sau pentru containerele LDP ECM sau ARP.
...Pentru integrarea sistemului de avionicã au fost realizate douã simulatoare de avionicã, unul de cãtre Aerostar si celãlalt de Elbit. Acestea au pus bazele noului simulator de zbor pentru Lancer, care se realizeazã în România la Simultec.
...Zborurile de încercare ale prototipurilor s-au desfãsurat în conformitate cu graficul stabilit; acestea au fost efectuate de o echipã mixtã de piloti româno-israelianã, condusã de pilotul israelian Yahuda Shafir si, respectiv, comandor Gheorghe Simion.
...La sfârsitul anului 1996, au fost livrate primele avioane, iar în 8 mai 1997 a fost echipatã complet prima escadrilã care a primit în dotare aparate Lancer, iar în cursul anului 1998, a fost dotatã cu Lancer a doua bazã.
...În afara participãrilor de la Le Bourget si Farnborough, Lancer A a fost prezentat la diferite expozitii de tehnicã militarã si mitinguri aviatice – la Kecskemet (Ungaria, mai 1997), Plovdiv (Bulgaria, septembrie 1997), iar un Lancer C (nr. 6824) a fost prezentat la Tel Aviv, Israel, în cadrul expozitiei aniversare ocazionate de împlinirea a 50 de ani de la înfiintarea statului Israel.
...Ca o dovadã clarã a interoperabilitãtii, avioane Lancer au luat parte la aplicatia „Cooperative Change ‘98“, care s-a desfãsurat între 5 si 10 iulie 1998 la baza aerianã Silac din Slovacia.
Între 20 si 25 octombrie 1998, au fost oaspetii EC 12 de la Reims (Escadra de vânãtoare 12 din cadrul Armée de l’Air), unde au efectuat zboruri comune cu aparatele Mirage F1.
...La 18 noiembrie 1998, pe aerodromul Fetesti, un ofiter de rang înalt al Royal Air Force, Air Marshal Sir Richard Jones, a efectuat un zbor la bordul unui biloc Lancer B.
...Programul de modernizare al avionului MiG-21 a antrenat si alte capacitãti de productie din cadrul Aerostar, în realizarea noilor grinzi de acrosaj universale si a containerului de recunoastere foto.
...Programul de modernizare MiG-21 desfãsurat la Bacãu este primul dintre cele trei programe de modernizare desfãsurate în România de firma Elbit Ltd din Israel.
...Astfel, la Avioane S.A. Craiova se desfãsoarã programul de modernizare al avionului IAR-99, prin echiparea cu un pachet de avionicã asemãnãtor celui de pe Lancer, în scopul utilizãrii acestuia ca avion de trecere pe Lancer, iar la IAR S.A. Brasov se desfãsoarã modernizarea elicopterului IAR 330 Puma, prin echiparea acestuia cu sistemul SOCAT.
...În scopul asigurãrii unei capabilitãti de reparatie de nivel „D“ pentru echipamente instalate pe Lancer si pe celelalte aeronave modernizate în România, precum si pentru producerea în România de avionicã modernã, compatibilã cu standardele NATO, în 1997 s-a încheiat acordul de înfiintare a unei societãti mixte cu Aerostar S.A. si Elbit Ltd ca actionari principali. Noua societate, denumitã A-E Electronics, si-a început activitatea în martie 1998.
...Mai mult de jumãtate din avioanele propuse pentru modernizare au fost deja relivrate beneficiarului.
...Având în vedere atât scurtarea timpului afectat efectuãrii reparatiilor si modernizãrii, cât mai ales eventualele contracte de modernizare încheiate cu clienti externi, în 1998 hala de montaj pentru avioanele modernizate a fost renovatã si modernizatã.
Dãnut Vlad